{"id":19006,"date":"2025-03-17T12:35:00","date_gmt":"2025-03-17T12:35:00","guid":{"rendered":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/?page_id=19006"},"modified":"2025-03-20T06:52:47","modified_gmt":"2025-03-20T06:52:47","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/istoric\/","title":{"rendered":"ISTORIC"},"content":{"rendered":"\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Scurt Istoric<\/p>

Numele ora\u0219ului Chitila provine de la un vechi termen bulgar \u2013 Kitil\u0103 \u2013 care \u00eenseamn\u0103 \u201elocul de peste ap\u0103\u201d.Actualul ora\u015f are la baz\u0103 o mic\u0103 localitate situat\u0103 pe vechea \u201ecale domneasc\u0103\u201d care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Palatul Cotroceni \u0219i capital\u0103 \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u2013 T\u00e2rgovi\u015fte.Localitatea \u2013 aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 ap\u0103 Mangului \u2013 apare pe harta Principatelor Rom\u00e2ne de la 1823 (circa 470 locuitori).<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Primele A\u0219ez\u0103ri<\/strong><\/p>

\u00a0<\/p><\/div>

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Numele ora\u0219ului Chitila provine de la un vechi termen bulgar \u2013 Kitil\u0103 \u2013 care \u00eenseamn\u0103 \u201elocul de peste ap\u0103\u201d. Aceast\u0103 denumire este dovedit\u0103 de cursurile de ap\u0103 care str\u0103bat localitatea noastr\u0103, din Nord \u2013 Vest p\u00e2n\u0103 \u00een Sud \u2013 Est, R\u00e2ul Mangu, \u00een Sud \u2013 Est apele Colentinei\/Lacul Chitila, iar \u00een partea de Sud \u2013 Vest, apele D\u00e2mbovi\u021bei care m\u0103rginesc Satul Rudeni de Lunca Chiajnei.
Primele a\u0219ez\u0103ri umane \u00een zona Localit\u0103\u021bii noastre, sunt atestate de cele 3 situri arheologice:
\u00a0 \u00a0 \u00a0 1. Situl Chitila C\u0103r\u0103mid\u0103rie, se afl\u0103 situat \u00een partea de Sud \u2013 Est al localit\u0103\u021bii noastre, fosta fabric\u0103 de c\u0103r\u0103mid\u0103, limita estic\u0103 a R\u00e2ului Colentina, actualul Parc Dendrologic. Cercet\u0103rile au debutat odat\u0103 cu amenajarea hidrografic\u0103 a R\u00e2ului Colentina la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201970, \u00eenceputul anilor \u201980. Cercet\u0103rile au fost coordonate de c\u0103tre profesorul Vasile Boronean\u021b, \u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de arheologi ai Muzeului de Istorie \u0219i Art\u0103 al Municipiului Bucure\u0219ti. Au fost descoperite \u00een secolul IV (D.H.) cuptoare de topit bronzul, oseminte umane, vase de lut din perioada Dacic\u0103 \u0219i Roman\u0103, monezi, v\u00e2rfuri de suli\u021be etc. (Aceste descoperiri sunt expuse la Muzeului de Istorie \u0219i Art\u0103 al Municipiului Bucure\u0219ti).
\u00a0 \u00a0 \u00a0 2. Situl Chitila Cimitir, se afl\u0103 situat pe cursul superior al P\u00e2r\u00e2ului Mangu, la limita estic\u0103 al cimitirului Parohial Chitila nr. 1, actualele str\u0103zi Trandafirilor, 8 Martie, Lotusului \u0219i Liliacului. Cercet\u0103rile au fost coordonate de c\u0103tre profesorul Adrian Canache, \u00eempreun\u0103 cu cercet\u0103torii de la Muzeul de Istorie \u0219i Art\u0103 al Municipiului Bucure\u0219ti, \u00eempreun\u0103 cu dou\u0103 grupe de studen\u021bi de la Facultatea de Istorie, \u00een anul 1994. Au fost descoperite cuptoare de prelucrat fierul \u0219i lutul, obiecte de uz casnic, monezi, fragmente de oase umane, toate dat\u00e2nd din perioada Dacic\u0103 \u0219i Roman\u0103 (post cucerirea Dacic\u0103).
\u00a0 \u00a0 \u00a0 3. Situl Chitila Ferm\u0103, situat la Nord \u2013 Est de sta\u021bia de carburan\u021bi Lukoil, \u00een a\u0219a numita zon\u0103 Podul de Fier. Cercet\u0103rile au fost coordonate de c\u0103tre domnul profesor Vasile Boronean\u021b \u00eencep\u00e2nd cu anul 2000, \u00eempreun\u0103 cu cercet\u0103tori de la Institutul de Arheologie al Academiei Rom\u00e2ne, studen\u021bi ai Facult\u0103\u021bii de Istorie \u0219i elevi din clasele a 8 \u2013 a de la \u0219coala gimnaziala \u201dProf. Ion Vi\u0219oiu\u201d. Acest Sit a scos la iveal\u0103 artefacte unicat la nivel na\u021bional \u0219i european, respectiv o scriere pe mandibul de cal \u0219i bour atribuit\u0103 unor ini\u021bia\u021bi religio\u0219i Daci, un sceptru paleocre\u0219tin asem\u0103n\u0103tor cu cel al \u00eemp\u0103ratului Constantin cel Mare, atribuit unui \u0219ef local care avea sub influen\u021ba sa comunit\u0103\u021bi cre\u0219tine din \u00eentreaga C\u00e2mpie Rom\u00e2ne \u0219i a V\u0103ii Dun\u0103rii; obiecte de uz casnic, vase, d\u0103l\u021bi, v\u00e2rfuri de suli\u021be, monezi, chiar din perioada Br\u00e2ncoveneasc\u0103, ceea ce arat\u0103 o continuitate a acestei a\u0219ez\u0103ri (Ostrovul de la Chitila).
\u00a0 \u00a0 \u00a0 ~https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=TeBCOuqT31U&feature=youtu.be&ab<\/a><\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

\u0218coala\u00a0de Pilotaj<\/strong><\/p><\/div>

\"Scoala\"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Chitila se mai poate l\u0103uda cu elemente de unicitate la nivel na\u021bionjal \u0219i european \u0219i prin construirea a primei \u0219coli de pilotj de la noi din \u021bar\u0103 \u0219i a doua din Europa, construit\u0103 \u00een apropiere de Gara Chitila, \u00een zona actualelor str\u0103zi Ion Creang\u0103 \u0219i Nicolae B\u0103lcescu. Aceast\u0103 \u0219coal\u0103 de pilotaj, lu\u00e2ndu-\u0219i brevetul de pilot Aurel Vlaicu.<\/span><\/p><\/div>

\u00a0 \u00a0 \u00a0 Pu\u021bini dintre noi cunosc faptul c\u0103 \u00een Chitila au func\u021bionat 3 Aerodromuri. Dou\u0103 dintre acestea fiind de mici dimensiuni, func\u021bion\u00e2nd \u00een zona actualei Case de Cultur\u0103 \u201dTudor Arghezi\u201d, altul \u00een zona actualei V\u0103mi Bucure\u0219ti, dar cel mai important a fost cel situat \u00een apropierea G\u0103rii Chitila, unde va func\u021biona \u0219i prima \u0218coal\u0103 de Pilotaj din Rom\u00e2nia \u0219i a doua din Europa \u00eenfiin\u021bat\u0103 de c\u0103tre marele industria\u0219 Mihail Cerchez. Acesta va \u00eenfiin\u021ba Societatea Cerchez & Co la 20 Noiembrie 1909, cu sediul \u00een Chitila, unde va func\u021biona o fabric\u0103 pentru construc\u021bia de avioane. La ini\u021biativa lui Cerchez se adreseaz\u0103 o telegream\u0103 Ministerului de R\u0103zboi, prin care solicit\u0103 sprijin pentru a dezvolta construc\u021bia de avioane la Chitila (02327 11 Iunie 1910). Urm\u00e2nd ca Ministerul de R\u0103zboi s\u0103 se implice financiar \u00een construc\u021bia de avioane pentru Armata Rom\u00e2n\u0103. La 14 Noiembrie 1910 se inaugureaz\u0103 \u0218coala de Pilotaj de la Chitila, printr-un miting aviatic la care particip\u0103 pilo\u021bii Michel-Paul Molla, Aurel Vlaicu \u0219i Robert Catargii. De men\u021bionat faptul c\u0103 Aurel Vlaicu \u00ee\u0219i autentific\u0103 brevetul de pilot la \u0218coala de Pilotaj din Chitila, la fel ca \u0219i Robert Catargii. Vlaicu cu aparatul inventat de acesta, Vlaicu 1, zboar\u0103 de la Cotroceni p\u00e2n\u0103 la Chitila ajung\u00e2nd \u00een uralele mul\u021bimii pe aerodromul din Chitila dup\u0103 c\u00e2teva \u201dmi\u0219c\u0103ri unduitoare ale aparatului s\u0103u\u201d. La miting vor fi prezen\u021bi A.S.R. Principele \u0219i Principesa Rom\u00e2nei \u0219i Principesa Elisabeta de Rom\u00e2nia, \u00eempreun\u0103 cu ministrul Belgiei la Bucure\u0219ti, de Baroneasa de Gaiffier, de d-na Elisa Greceanu \u0219i d-ul col. Ion Basarabescu.
\u00a0 \u00a0 \u00a0 Robert Catargii moare la 2 Aprilie 1912 \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103, fiind angajat al Aerodromului Chitila, \u00een Rom\u00e2nia reu\u0219ind s\u0103 zboare numai de 4 ori. La 27 Martie 1911 se redeschide Aerodromul din Chitila, av\u00e2nd evolu\u021bii de excep\u021bie pilo\u021bii Nicolae Costin, Prin\u021bul \u0218erban Cantacuziono la bordul unor avioane Farman. \u00cen Aprilie 1911, Ministerul de R\u0103zboi lanseaz\u0103 c\u0103tre ateliere Chitila o comand\u0103 de construc\u021bie a 4 aparate Farman pentru dotarea Armatei Rom\u00e2ne. \u00cen data de 18 Aprilie 1911 \u00eencep cursurile, primii ofi\u021beri rom\u00e2ni la \u0218coala de Pilotaj din Chitila, lt. Boiangiu Stelian, Protopopescu \u0218tefan, Dru\u021bu Nicolae. Tot la Chitila, va activa \u0219i E. Marvan primul fotoreporter rom\u00e2n, specializat \u00een aeronautic\u0103. La 25 August 1910, Michel-Paul Molla, realizeaz\u0103 primul zbor cu avionul deasupra Bucure\u0219tiului, la o \u00een\u0103l\u021bime de 200 m, pe traseul Chitila \u2013 Gara de Nord \u2013 Foi\u0219orul de Foc \u2013 \u0218os. Kiselef \u2013 Chitila, 31 minute de zbor. \u00cen Septembie 1911 la Roman au loc primele manevre militare regale de toamn\u0103, unde evolueaz\u0103 4 avioane construite la Chitila, pe traseul Foc\u0219ani \u2013 Roman, stabilindu-se un record de distan\u021b\u0103, 138 km. \u00cen Ianuarie 1912, apare primul num\u0103r al revistei Avia\u021biunea, sub egida Cerchez & Co (apar\u00e2nd 11 numere). La sf\u00e2r\u0219itul anului 1912 Mihail Cerchez este nevoit s\u0103 declare falimentul societ\u0103\u021bii, compania r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een istoria avia\u021biei mondiale drept printre primele din lume care a fabricat avioane \u00een serie, identice. Interesant este schimbul dur de replici dintre Mihail Cerchez \u0219i Prin\u021bul George Valentin Bibescu. Prin\u021bul Bibescu fiind \u00eenvinuit de influen\u021barea deciziilor Ministerului de R\u0103zboi ce va face posibil\u0103 falimentarea societ\u0103\u021bii Cerchez & Co.<\/p><\/div>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t

\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Perioada Modernit\u0103\u021bii<\/strong><\/p><\/div>

Tot \u00een perioada modern\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 fabrica de zah\u0103r, Chitila devine cunoscut\u0103 \u0219i prin gara care \u00eei poart\u0103 numele, Gara Chitila, fiind prima de pe traseul vechii c\u0103i ferate regale ce lega Bucure\u0219tiul de T\u00e2rgovi\u0219te.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>

La sf\u00e2r\u0219itul modernit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een Chitila va fi construit de c\u0103tre Regele Carol I, Fortul Kitila, fiind primul din cadrul centurii de ap\u0103rare din jurul Bucure\u0219tiului. Fortul fiind inaugurat personal de c\u0103tre Regele Carol I.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>

La \u00eenceputul anilor 1900, Chitila va fi binecuv\u00e2ntat\u0103 \u0219i cu dou\u0103 construc\u021bii utile comunit\u0103\u021bii noastre, anume \u0219coala Ion Olteanu 1907 \u0219i biserica Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul 1916. Acestea, \u00eempreun\u0103 cu cl\u0103direa prim\u0103riei \u0219i a dispensarului, sunt opera unui adev\u0103rat mecena local, Ion Olteanu, negustor care, pentru a\u0219 onora comunitatea din care f\u0103cea parte, le-a d\u0103ruit localit\u0103\u021bii aceste construc\u021bii.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\n\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Fabrici de zah\u0103r<\/strong><\/p>

\u0162ara noastr\u0103 a avut trei mari fabrici de zah\u0103r ce au fost \u00eenfiin\u0163ate de c\u0103tre Harutiun Frenkian, un armean care a fugit \u00een Rom\u00e2nia din calea prigoanei turce\u015fti din 1915. Este vorba despre fabricile de la Arad, Chitila \u015fi Timi\u015foara. Fabrica de zah\u0103r din Chitila are un istoric fascinant, acesta este schitat in trecerea in revista a istoriei bancii Marmorosch Blank publicat de banca in octombrie 1923. \u00cen 1876, Nicolae Bibescu a \u00eenfiin\u021batfabrica de zah\u0103r din Chitila pe malul Colentinei, \u00een locul unei foste mori de ap\u0103. Dup\u0103 7 ani de func\u021bionare, fabrica a fost \u00eenchis\u0103 din cauze economice p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1898, c\u00e2nd aceasta se redeschide datorit\u0103 ginerelui lui Nicolae Bibescu, Dimitrie Cesianu. De aceast\u0103 ocazie s-a bucurat si Tudor Arghezi care s-a angajat aici ca laborant. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial se implic\u0103 \u00een produc\u021bia de la Chitila \u0219i armeanul Harutiun Frenkian, supranumit \u00een Rom\u00e2nia \u201erege al zah\u0103rului\u201d Anii au trecut, iar fabrica despre care am relatat \u00een acest scurt articol a intrat \u00een istorie. \u00cen 1970, din cauza faptului c\u0103 devenise nerentabil\u0103 \u015fi constituia o surs\u0103 de poluare pentru localitatea care se extinsese p\u00e2n\u0103 \u00een preajma fabricii, aceasta a fost desfiin\u0163at\u0103. \u00cen locul ei a luat fiin\u0163\u0103 Intreprinderea de Utilaje \u015fi Piese de Schimb (IUPS) pentru industria alimentar\u0103, \u00een special pentru cea a zah\u0103rului, cea mai important\u0103 de acest fel din \u0163ar\u0103, iar dup\u0103 1990 IUPS a devenit UTREC SA.\u00cen locul fabricii de zah\u0103r, \u00een prezent se afl\u0103: curtea fabricii cu unele cl\u0103diri, un conac – sediul actual al Gr\u0103dini\u021bei Voinicel \u0219i zona de cl\u0103diri Colonia, ocuparea cu construc\u021bii a fostului traseu al liniei ferate de aprovizionare.<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t

\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\"\"\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scurt Istoric Numele ora\u0219ului Chitila provine de la un vechi termen bulgar \u2013 Kitil\u0103 \u2013 care \u00eenseamn\u0103 \u201elocul de peste ap\u0103\u201d.Actualul ora\u015f are la baz\u0103 o mic\u0103 localitate situat\u0103 pe vechea \u201ecale domneasc\u0103\u201d care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre Palatul Cotroceni \u0219i capital\u0103 \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u2013 T\u00e2rgovi\u015fte.Localitatea \u2013 aflat\u0103 l\u00e2ng\u0103 ap\u0103 Mangului \u2013 apare pe harta Principatelor […]<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-19006","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19006","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19006"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19006\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19445,"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/19006\/revisions\/19445"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/primariachitila.ro\/new\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19006"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}