Puțini dintre noi cunosc faptul că în Chitila au funcționat 3 Aerodromuri. Două dintre acestea fiind de mici dimensiuni, funcționând în zona actualei Case de Cultură ”Tudor Arghezi”, altul în zona actualei Vămi București, dar cel mai important a fost cel situat în apropierea Gării Chitila, unde va funcționa și prima Școală de Pilotaj din România și a doua din Europa înființată de către marele industriaș Mihail Cerchez. Acesta va înființa Societatea Cerchez & Co la 20 Noiembrie 1909, cu sediul în Chitila, unde va funcționa o fabrică pentru construcția de avioane. La inițiativa lui Cerchez se adresează o telegreamă Ministerului de Război, prin care solicită sprijin pentru a dezvolta construcția de avioane la Chitila (02327 11 Iunie 1910). Urmând ca Ministerul de Război să se implice financiar în construcția de avioane pentru Armata Română. La 14 Noiembrie 1910 se inaugurează Școala de Pilotaj de la Chitila, printr-un miting aviatic la care participă piloții Michel-Paul Molla, Aurel Vlaicu și Robert Catargii. De menționat faptul că Aurel Vlaicu își autentifică brevetul de pilot la Școala de Pilotaj din Chitila, la fel ca și Robert Catargii. Vlaicu cu aparatul inventat de acesta, Vlaicu 1, zboară de la Cotroceni până la Chitila ajungând în uralele mulțimii pe aerodromul din Chitila după câteva ”mișcări unduitoare ale aparatului său”. La miting vor fi prezenți A.S.R. Principele și Principesa Românei și Principesa Elisabeta de România, împreună cu ministrul Belgiei la București, de Baroneasa de Gaiffier, de d-na Elisa Greceanu și d-ul col. Ion Basarabescu.
      Robert Catargii moare la 2 Aprilie 1912 într-un accident de mașină, fiind angajat al Aerodromului Chitila, în România reușind să zboare numai de 4 ori. La 27 Martie 1911 se redeschide Aerodromul din Chitila, având evoluții de excepție piloții Nicolae Costin, Prințul Șerban Cantacuziono la bordul unor avioane Farman. În Aprilie 1911, Ministerul de Război lansează către ateliere Chitila o comandă de construcție a 4 aparate Farman pentru dotarea Armatei Române. În data de 18 Aprilie 1911 încep cursurile, primii ofițeri români la Școala de Pilotaj din Chitila, lt. Boiangiu Stelian, Protopopescu Ștefan, Druțu Nicolae. Tot la Chitila, va activa și E. Marvan primul fotoreporter român, specializat în aeronautică. La 25 August 1910, Michel-Paul Molla, realizează primul zbor cu avionul deasupra Bucureștiului, la o înălțime de 200 m, pe traseul Chitila – Gara de Nord – Foișorul de Foc – Șos. Kiselef – Chitila, 31 minute de zbor. În Septembie 1911 la Roman au loc primele manevre militare regale de toamnă, unde evoluează 4 avioane construite la Chitila, pe traseul Focșani – Roman, stabilindu-se un record de distanță, 138 km. În Ianuarie 1912, apare primul număr al revistei Aviațiunea, sub egida Cerchez & Co (aparând 11 numere). La sfârșitul anului 1912 Mihail Cerchez este nevoit să declare falimentul societății, compania rămânând în istoria aviației mondiale drept printre primele din lume care a fabricat avioane în serie, identice. Interesant este schimbul dur de replici dintre Mihail Cerchez și Prințul George Valentin Bibescu. Prințul Bibescu fiind învinuit de influențarea deciziilor Ministerului de Război ce va face posibilă falimentarea societății Cerchez & Co.